Elaborarea a normelor specifice de sănătate și securitatea muncii

 Elaborarea a normelor specifice de sănătate și securitatea muncii

3.5.1 Principiile de elaborare a normelor specifice de sănătate și securitatea muncii Normele specifice de SSM sunt astfel concepute încât să acopere, sub aspectul sănătății și securității muncii, toate activităţile din economia naţională [1***, 2***, 11***]. Principiile care stau la baza elaborării normelor specifice de SSM sunt corelate cu urmatoarele criterii: a) Organizarea prevederilor pe baza unei structuri unitare, care să reflecte elementele componente ale procesului de muncă şi factorii de risc care apar în legătură cu fiecare dintre acestea; b) Fundamentarea ştiinţifică a conţinutului prevederilor; c) Separarea prevederilor care privesc activitatea de producţie de cele referitoare la activitatea de proiectare sau disciplină tehnologică.

3.5.2. Structura normelor specifice de SSM

Sistemul naţional al normelor specifice de SSM este structurat pe activităţi. Criteriul fundamental de elaborare a normelor specifice de SSM îl constituie factorii de risc de accidentare în muncă şi îmbolnăvire profesională, specifici activităţii care face obiect de reglementare [1***, 2***, 11***]. Structura fiecărei norme specifice are la bază abordarea sistemică a aspectelor de sănătate și securitate în muncă -practicată în cadrul Normei generale de SSM - pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente: - executant; - sarcina de muncă; - mijloace de producţie; - mediul de muncă. Reglementarea măsurilor de SSM în cadrul normelor specifice, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de protecţie, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de sănătate și securitatea muncii la nivelul fiecărui element al sistemului, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii care face obiect de reglementare. Astfel, prevederile cuprinse în normele specifice de SSM se constituie ca măsuri de prevenire a factorilor de risc identificaţi la nivelul fiecărui element al procesului de muncă. O normă specifică de SSM trebuie elaborată în conformitate cu următoarea structură [1***, 2***, 11***]: Preambulul explicativ al sistemului este comun tuturor normelor specifice, în el facându-se referiri la rolul şi funcţiile unei norme specifice, la modul de structurare şi forma de redactare a normelor specifice. Capitolul 1 - Prevederi generale - cuprinde aspecte referitoare la conţinutul şi scopul normelor specifice, domeniul de aplicare, relaţii cu alte acte normative, precum şi precizări privind revizuirea normelor. Capitolul 2 - Prevederile cuprinse în acest capitol, în subcapitolele 2.1.- 2.6. reprezintă prevederi comune privind activitatea respectivă. La elaborarea conţinutului acestor subcapitole trebuie avut în vedere faptul că, prevederile care le vor alcătui trebuie să aibă un caracter strict specific, evitându-se suprapunerile cu Normele generale de SSM sau cu prevederile altor norme specifice. Subcapitolul 2.7. cuprinde, de fapt, prevederile de SSM privind executantul în cadrul activităţii respective. Structurarea acestui subcapitol este diferită

de la caz la caz, funcţie de complexitatea activităţii, ea putând fi făcută pe flux tehnologic, pe operaţii, prezentarea prescripţiilor facându-se într-o succesiune logică pentru a putea permite urmărirea lor cu uşurinţă. Capitolul 3 - referitor la prevederile privind mediul de muncă - va cuprinde, de asemenea, numai prevederi strict specifice, aceste aspecte fiind foarte bine dezvoltate în Normele generale de SSM. Aspectele de proiectare privind ventilaţia, iluminatul sau combaterea zgomotului şi vibraţiilor (altele decât cele cuprinse în Normele generale de SSM) vor fi cuprinse în capitolul 4. Capitolul 4 - Cuprinde aspecte de proiectare privind clădirile, căile de acces, montarea utilajelor etc, precum şi prevederi referitoare la utilajele, mecanismele, sculele şi dispozitivele utilizate în activitatea respectivă. Capitolul 5 - Cuprinde prevederi referitoare la întreţinerea şi repararea mijloacelor de producţie. Anexa 1 - Cuprinde lista normelor specifice activităţilor conexe activităţii care face obiectul normei respective şi a căror prevederi se respectă simultan cu prevederile normei care se elaborează. Anexa 2 - Cuprinde definirea principalilor termeni specifici de SSM utilizaţi în elaborarea normelor specifice -definiţii care sunt conforme cu Legea SSM şi cu Ghidul de terminologie de SSM elaborat în ICSPM. Anexa 3 - Cuprinde standarde de SSM de referinţă, precum şi eventualele standarde profesionale la care se face referire în conţinutul normei. Trebuie subliniat faptul că, în conţinutul normei, este interzis a se face referire la un standard anume cu specificarea lui, putându-se face doar o referire generală la prevederile standardelor pe o anumită problemă.

3.5.6. Precizări referitoare la etapele de derulare a unui contract privind unei norme specifice de SSM Aceste precizări vizează etapele de derulare a unui contract privind elaborarea unei norme specifice de SSM. Contractul de cercetare privind elaborarea unei norme specifice trebuie să cuprindă trei etape distincte: 1. Fundamentarea ştiinţifică a normelor După consultarea prealabilă a Listei normelor specifice de SSM pentru activităţile din economia naţională şi identificarea sferei de activitate pentru care urmează a se elabora norme specifice, o primă etapă o constituie fundamentarea ştiinţifică a normei. Aceasta reprezintă un studiu asupra întregului domeniu de activitate care urmează a fi reglementat prin respectivele norme. Studiul se elaborează pe baza documentaţiei tehnice, referitoare la domeniul de activitate ales, în vederea cunoaşterii stadiului de dezvoltare tehnico-ştiinţifică a acestuia, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. În cadrul studiului vor fi analizate procesele de muncă, tehnologiile, diversele activităţi, subactivităţi, operaţii etc, în succesiunea lor firească de-a lungul fluxurilor tehnologice. De asemenea, se va face o prezentare a: - mijloacelor de producţie: echipamente tehnice, instalaţii, construcţii, materii prime, materiale; - mediului de muncă cu particularităţile sale; - sarcinii de muncă; - modului de implicare a executantului în desfăşurarea proceselor tehnologice respective. Studiul de fundamentare mai cuprinde identificarea, nominalizarea şi analiza factorilor de risc specifici activităţii care urmează a fi reglementată, la nivelul fiecăruia dintre cele patru

elemente componente ale sistemului de muncă. Corespunzător factorilor de risc identificaţi se stabilesc măsurile de prevenire. Pentru identificarea şi analiza factorilor de risc specifici va fi consultată Lista factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională– Anexa 1, elaborată de organismul de certificare ICSPM-CS din cadrul INCDPM (Organismul de certificare ICSPM-CS efectuează activităţi legate de evaluarea conformităţii şi certificarea EM/ET şi a EIP în baza HG nr.1772/2004 referitoare la organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii - I.N.C.D.P.M. "Alexandru Darabont" – Bucureşti, a acreditării obţinute şi a notificării la Uniunea Europeană). Fundamentarea ştiinţifică a normei mai conţine şi un capitol destinat analizei critice a sistemului de reglementări actual, ceea ce justifică necesitatea elaborării unor reglementări noi în domeniul ales, iar, pe de altă parte, necesitatea armonizării noilor reglementări cu legislaţia europeană în domeniul securităţii muncii. 2. Elaborarea proiectului iniţial (redactarea I) al normelor specifice de SSM În această etapă se redactează proiectul normelor, având drept ghid modelul de structură a unei norme specifice de SSM. Acest proiect va fi avizat de către ICSPM şi MMPS (Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale). Proiectul va fi însoţit de lista factorilor interesaţi, la care urmează a fi trimis în anchetă. Trimiterea în anchetă a proiectului iniţial al normelor specifice se va face după avizarea acestui proiect în CTE (control tehnic economic în cercetare proiectare ) - MMPS. Un aspect important, pe care normele specifice trebuie să-l abordeze, este acela al armonizării legislaţiei de sănătate și securitatea muncii din ţara noastră cu legislaţia Comunităţii Economice Europene. 3 Elaborarea proiectului final (redactarea a II-a) al normelor specifice, de SSM Observaţiile şi propunerile sosite din anchetă vor fi preluate sub forma unei sinteze, care va cuprinde: - observaţia sau propunerea făcută; - factorul care a emis observaţia sau propunerea; - modul de soluţionare al observaţiilor sau propunerilor, cu justificarea acceptării sau respingerii de către elaborator a observaţiei sau propunerii respective. La elaborarea proiectului final al normelor vor fi operate toate modificările care decurg din răspunsurile primite. Forma de proiect final va fi avizată de ICSPM şi de CTE - MMPS. Numai după avizare, proiectul poate fi înaintat spre tipărire. Normele specifice de SSM se adresează unei mase largi de personal implicat în activitatea de SSM (din sfera direct productivă, din sfera de concepţie şi proiectare, din sfera de coordonare şi control). În acest context, ele trebuie să fie redactate clar, pe înţelesul tuturor. O normă specifică de SSM trebuie să aibă un conţinut precis, clar, restrictiv şi imperativ. Pentru situaţiile particulare, specifice din punct de vedere al pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, normele de SSM vor fi completate cu instrucţiuni proprii (specifice) de SSM. Respectarea metodologiei de elaborare a normelor specifice precum şi avizarea lor de către forurile abilitate, sunt absolut obligatorii.